Escaladez triumful
Şi mă avânt în clipe
Tivite de-armonie
Cu adormit mister.
Înhum în mine frica
Şi fresca amintirii,
Sting orice glas al minţii
Şi-eliberez tăcerea.
Pătrund prin neguri triste
Şi-un clopot se aude,
E ceasul ce vesteşte
Căderea în neant.
Sfârşitul mă doboară,
Cu colţii mă înhaţă
Şi-n urma mea rămâne
Doar sângele-nchegat.
Şi trupul greu se lasă,
Fără simţire, rece,
Mă uit la el cu silă
Şi-n zare mă retrag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu