duminică, 14 septembrie 2008

Atunci când plâng


Atunci când plâng, mă scutur de tristeţe,
De dor, de neputinţă sau durere...
Atunci nu am nimic şi simt că sunt pierdută,
Că nu contez deloc, iar timpul nu are răbdare
S-aştepte după mine să-mi revin.
Când plâng tot cerul se desface
În mici bucăţi şi cade peste mine,
Pământul stă în loc, nu am nici aer,
Mă sufoc şi mă ascund în perna de sub cap
Să nu mai văd nimic, să nu mă vadă nimeni.
Sunt doar eu, goală de iubire, pe-altar înlăcrimată
Ca mielul ce se zbate, adus spre-a fi jertfit.
Apoi mă fură somnul, iar pleoapele se lasă,
Mi-astupă ochii umezi în care des te scalzi...

Niciun comentariu: