Tonuri de gri

În tonuri de gri s-a îmbrăcat tot cerul
Şi-a renunţat la soare, la pete colorate;
S-a asortat cu mine, cu gândul meu ce tace,
Cu-ntreaga mea fiinţă, cu dorul ce se naşte.
Fulgi de tristeţe aruncă peste mine
Şi-aleargă ca nebunii, se cern în frigul serii,
În sloiul de-ntuneric al gândurilor mele,
În negurile reci ce au pătruns demult...
Atât de gri e cerul, mai plânge câteaodată,
Nu ştiu de mă imită sau poate chiar sunt eu...