Aud cum focul se răsfrânge-n vatră,
Cum lemnele trosnesc de-atâta supărare
Și-mi pare...
Că mici steluțe se desprind din el
Și-apoi se sting topindu-se în aer.
Privesc atentă fiece mișcare
Și simt cum ochii mi se-ncarcă de culori,
De foc și-s uzi...
De liniștea în care m-am îmbăiat de multe ori
Și m-am găsit în lumi străine.
Același foc mi s-a ascuns în mine,
Bucăți de soare, de căldură,
Un dor nebun...
În vultur de lumină te-ai transformat
Și-n suflet mi-ai pătruns.
2 comentarii:
Este ok poezia, cu o singura observatie, dar poate ca sunt eu carcotas: expresia "mici stelute" e putin fortata. In rest, tine-o tot asa!
Raspuns: Epitetul "mici stelute" este folosit tocmai pentru a sublinia marimea stelutelor (stelelor), care de fapt sunt niste scantei produse de lemnele care tronsesc si ard in vatra. Am folosit intentionat aceasta "expresie" :)
Trimiteți un comentariu