
Şi firul de nisip ce-alunecă-n clepsidră,
Un ochi de timp în lada prăfuită
În care las frânturi de viaţă, amintiri.
Trecutul a-nceput de-acum
Şi se continuă în urmă...
E rece ca un fulg şi se topeşte-n gândul
Cel dintâi al dimineţii de noiembrie.
Trecutul este-n noi ca o lumină pală,
O lumânare-n suflet ce arde tot mai rar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu